Archive for the 'Second Life' Category

Etici virtuale

Friday, July 6th, 2007

In urma cu vreo 7 ani, pe cind eram stundent in anul I sau II la SNSPA, la un curs de-al Mihaelei Miroiu (de etica, nu de feminism), am avut la un momentdat de realizat o lucrare de disertatie. Mi-am ales ca tema Etica Internetului. Aseara, cind imi faceam ordine prin biroul de acasa, am dat intimplator peste ea si am recitit-o (initial) amuzat, asteptindu-ma sa gasesc tot felul de mascari si balarii. Nu a fost cazul. Mai mult de atit, mi-am dat seama ca, daca ar fi trebuit sa o scriu astazi, as fi scris fix acelasi lucru.

Care este, pe scurt, treba? Etica virtuala nu exista. Mai mult de atit, tuturor idealistilor care au incercat vreodata sa realize asa ceva, li s-a dat sistematic in cap si li s-a inchis gura. Evident, in online exista, la nivel de rules, citeva norme de conduita - pe care, absolut toti, ajungem pina la urma sa le incalcam, cel putin odata pe zi. Ne doare in pix de ele, prin urmare aceste norme nu se pot transforma in principii morale, intrucit le lipseste constant fundamentarea / traditia. In consecinta, haiducia pe net a devenit o banalitate. La fel ca si neobrazarea, improscarea cu rahat si o totala imbratisare a filosofiei hedoniste, pe principiul “Imi place? Iau!” sau “Imi place? Fac!. No matter what”.

Am ramas surprins zilele trecute cind un amic s-a bashicat pentru ca i-am facut o gluma (interpretabil) proasta in Second Life (desi l-a momentul respectiv, in SL, s-a amuzat) pe care apoi am impartasit-o grupului nostru de prieteni din viata reala. Omul a avut aceeasi reactie ca si cum treaba asta i s-ar fi intimplat persoanei lui fizice, iara nu avatarului sau din SL. Poate pare ciudat, dar, pina la urma, este o chestie care tine de imaginea lui. Reala sau virtuala, tot aia e. Iar aici ii acord perfecta dreptate si ii cer aposteriori scuze.

Asta imi aduce aminte de Iulian Comanescu care si-a luat-o (virtual) pe spinare de la diversi bloggeri pentru ca a deconspirat numele real si locul de munca al lui piticu. Acelasi Iulian incercase mai demult sa contureze (atentie! nu sa impuna!) un cod al blogging-ului romanesc si, de asemenea, a fost ostracizat de diversi oameni, unii mai cu capul pe umeri, altii mai neaveniti. Tin minte ca si grasutzul simpatic de la Constanta, Arhi, se suparase la un momentdat din acelasi motiv ca si piticu. Asadar, incet-incet, individual, incepem sa simtim ca intre normele de conduita pe care le respectam in viata reala si cele din online ar trebui sa fie egalitate - cel putin in privinta imaginii noastre.

Ceea ce m-a deranjat si surprins la amicul suparat a fost ca, pe moment, a avut o reactie (necaracteristica lui, din punctul meu de vedere) de mic cacanar. Respectiv a decis sa se razbune pe mine in viata reala, ponegrindu-ma subtil si gratuit in fata superiorului meu direct, cu o chestie care nu avea nici in clin, nici in mineca cu gluma pe care i-o facusem eu in Second Life. Whatever. Sa ne fie invatare de minte la amindoi! :-)

This is it

Thursday, July 5th, 2007

Amicul Claudiu si-a facut de citeva zile blog. In ultimul post, vocalul Vice ofera citeva detalii si despre clipul nostru din SL :-) Pentru ca sunt foarte putini romani care inoveaza in Second Life, o sa le facem noi (aproape) pe toate. Deci, suntem primul band romanesc care face videoclip in SL. Uraaa! Clipul este facut la cea mai frumoasa piesa de pe albumul My Love, My Depression, “This is it“, o balada sensibila si “touchy”. Apropo de asta, auditia a decurs ok, desi am avut unele probleme tehnice din pricina programului SimpleCast cu care am broadcastat live in SL (si care, al naibii, in ciuda numelui, numai “simple” nu este :-) ). Claudiu a facut un cover de zile mari si de nota 10 la melodia “Oh Me” (a celor de la Meat Puppets, cintata si de Nirvana in celebrul Unpugged in New York). Cu toate lagurile si delayurile, managerii Crazy Sharks ne-au placut si ne-au invitat la un concert care va avea loc foarte curind :-). 

Prima trupa romaneasca in Second Life: Vice la Crazy Sharks

Monday, July 2nd, 2007

Maine seara, trupa Vice o sa aiba o auditie la unul dintre cele mai bune cluburi cu muzica live din Second Life, Crazy Sharks, aici. Managerii localului, Dan si Cat Octavia, impreuna cu citiva dintre prietenii nostri din cea de-a doua viata vor fi acolo pentru a ne asculta pentru prima oara live in SL. Desi va fi doar o auditie si nu un concert public, in sensul ca nu va fi anuntat in Events, daca maine va aflati in SL pe la 10 si un sfert seara, sunteti bine veniti sa ne faceti galerie :-) Daca Vice se va descurca cum trebuie, in cel mai scurt timp vom incepe Vice SL Tour: My love, my depression.

Dan McCall sau Dan Octavia, cum este cunoscut in Second Life, este unul dintre cei mai buni live performeri din joc. Despre el si muzica din Second Life puteti citi mai multe aici. Crazy Sharks este primul club in care am calcat in SL, acum vreo 4-5 luni, iar de atunci revin aici cu drag in fiecare saptamina pentru ca muzica este foarte buna, iar atmosfera pe masura. In plus, la concertele de vineri, simbata sau dumica, aveti prilejul sa intilniti o multime de gagici singure cu avataruri dragutze :-) si nu numai.

Dan Octavia la Crazy Sharks

Pastele orcilor

Tuesday, April 10th, 2007

Toata saptamina trecuta a fost o imbulzeala de nedescris la super si hyper marketuri. Milioane de ochi exolftalmici s-au preumblat pofticios pe megaofertele la baxuri de bere pet, iepuri hidosi de ciocolata si halci de carne de miel. O gloata nebuna de zombie a ras raft dupa raft de parca se pregatea sa supravietuiasca unei indelungate ierni nucleare.

Simbata, o parte a galeriei Stelei s-a dat, din nou, in stamba. Un operator TVR a fost bruscat si lovit. De asemenea, baietzashii din galerie s-au luat la bataie, intre ei (nu cu dinamovistii), in timpul meciului. Imaginile grotesti  au fost prezentate pe larg de mai toate televiziunile – o turma de lighioane decerebrate a oferit un circ pe cinste in ajunul Pastelui. Sunt convins ca cei mai multi dintre ei sunt genul care isi fac mecanic cruce (meschin, aiurea si rapid, in dreptul pieptului) de fiecare data cind trec pe linga o biserica. La fel de convins sunt ca in noaptea cu pricina, batausii s-au dus in gashka, cu citeva beri la bord, la biserica, sa ia Lumina. Probabil si acolo au dat citeva coate, sa ajunga mai repede in fata..

Un post de televiziune – nu mai stiu exact care, TVR sau TVRM – a transmis integral slujba de Inviere de la Mitropolie. Ca in fiecare an, dupa momentul mult asteptat, “Veniti de luati Lumina!”, patriarhul a tinut deja traditionalul speech de Paste. In ciuda celor 92 (?) de ani ai sai, Teoctist a avut un discurs coerent si percutant… si deosebit de lung: 28 de minute, fara intrerupere. In timpul acestui discurs, televiziunea cu pricina a insistat in cadrele sale pe multimea care parasea Mitropolia si pe adunatura de popi din spatele preafericitului, popi(ci) care isi dadeau coate ca sa nu atipeasca si isi dadeau ochii peste cap cind se trezeau… cu alte cuvinte, savurau din plin sfaturile preafericitului…

M-am imprietenit cu o australianca in Second Life, Sierra. Sierra are un nepot care este impreuna cu o grecoaica, foarte credincioasa. De trei ani, de cind nepotul e cu grecoaica, toata familia Sierrei sarbatoreste si Pastele Ortodox: merg la o biserica ortodoxa din Sydney, la slujba, sa ia Lumina, apoi, a doua zi maninca oua, miel si brinza si beau mult vin rosu. Sierra a fost botezata catolica, dar imi marturiseste ca acum se considera pur si simplu crestina.

Duminica toate padurile din jurul Bucurestiului erau full de burtosi care iesisera la o bere si la un gratar. Printre ei si o familie de chinezi. Simpatici de altfel. E misto sa torni beri si sa ingurgitezi mititei la padurice, dar ma intreb ce farmec mai are asta cind locul cu pricina e arhiplin si stai care va sa zica in mijlocul naturii intr-o afumatura / rigaiala continua?

20.000 de romani si-au petrecut Pastele in Bulgaria. S-au simtit probabil foarte bine pentru ca dincolo de tarifele mai mici si serviciile mult mai bune decit la Mamaia, muzica populara a vecinilor cu ceafa groasa si mari iubitori de castraveti aduce foarte mult,  pina la confuzie, zic unii, cu maneaua.

Nu o data m-am intrebat ce legatura exista intre multe dintre obiceiurile noastre de Craciun si de Paste cu Iisus Hristos, cu ceea ce a predicat si facut Omul acesta? Probabil niciuna.