Archive for the 'revista Descopera' Category

Multumim, la revedere!

Friday, December 5th, 2008

Pentru ca traim intr-o lume in care informatia circula extrem de repede, ma simt dator sa public aici textul de mai jos. Oricum, acesta va aparea si pe ultima pagina a revistei Descopera, in editia de decembrie, care va iesi pe piata vinerea viitoare, peste o saptamina. 

“Avem o datorie de onoare, de care trebuie sa ne achitam. Prin urmare,  le multumim sincer tuturor celor care, in ultimii aproape sase ani de zile, au fost alaturi de noi. Le multumim celor care au cumparat si apreciat revista Descopera, tot asa cum le multumim si celor care ne-au criticat si ne-au ajutat sa devenim mai buni. Le multumim celor care au colaborat cu noi – de la debutanti, la jurnalisti si scriitori de renume. Le multumim specialistilor, expertilor si profesorilor care au completat, garantat si verificat articolele noastre. Le multumim numerosilor fotografi, exploratori si alpinisti care ne-au impartasit povestile si experientele lor.

Nu in ultimul rand, le multumim partenerilor nostri, impreuna cu care am dezvoltat o suita de proiecte frumoase – colectia de DVD-uri cu filme documentare Discovery Channel, operatiunea Descopera in  Romania, concursul Fotoreportajul meu, colectia de suplimente gratuite Descopera povestea… si inca altele.

Pentru noi toti, Descopera a fost un vis frumos, a fost genul de publicatie unde, credem, oricarui gazetar care se respecta i-ar fi facut placere sa lucreze sau cel putin sa colaboreze. Asta pentru ca o revista de popularizare a stiintelor iti ofera o libertate nemarginita de miscare, iti ofera posibilitatea de a calatori in trecutul, prezentul si viitorul lumii in care traim, dar si prin alte lumi, pe care abia le banuim. 

In tarcul nostru mititel, pe ingusta piata a revistelor de stiinta din Romania, am avut onoarea de a concura cu puternice si prestigioase branduri internationale. Si am facut-o, inca de la aparitie, din aprilie 2003, de la egal la egal. Aliniindu-ne tendintei actuale, care impinge publicatiile periodice de pe suportul de hartie in vasta lume virtuala, plina de oportunitati si provocari nebanuite, a internetului, migram si noi, cu arme si bagaje, in acest nou taram al fagaduintei, dupa o calatorie de aproape 6 ani prin lumea de celuloza a revistelor tiparite. O lume pe care, iata, o dam in schimbul lumii de siliciu si fibre optice a revistelor online. 

Acesta este ultimul numar tiparit al revistei Descopera. Va asteptam pe toti pe www.descopera.ro, unul dintre cele mai dinamice website-uri ale anului 2008 si (deja) cel mai mare portal de popularizare a stiintelor din Romania, unde editorii Descopera isi vor duce misiunea mai departe.

Echipa Descopera

Hollywood & Pentagon: o iubire ca-n filme

Friday, November 28th, 2008

Controversata si multa vreme necunoscuta publicului larg, legatura dintre Hollywood si Pentagon a fost dezvaluita treptat, in ultimele decenii, de personaje cu greutate din ambele “tabere” si de câtiva dintre cei mai buni jurnalisti de investigatie, asa incat azi nu mai mira pe nimeni faptul ca armata a folosit nu o data industria filmului in scopuri propagandistice.

La Pentagon se concentreaza forta militara a celei mai puternice natiuni de pe glob, in timp ce in Cetatea Filmului au fost construite si sunt intretinute vraja si stralucirea orbitoare care fac din America, mai ales in emisfera occidentala, tara cea mai admirata si mai râvnita de pe Pamânt. Cei doi poli ai Americii secolului XX si-au dat mâna de multe ori, facând posibile manipulari ce au intretinut imaginea idealizata a unei megaputeri democratice si intotdeauna juste in interventiile sale armate si in confruntarile din care, se stie, a iesit de mai multe ori destul de sifonata.

Lunga traditie a cooperarii dintre Hollywood si Pentagon a inceput in urma cu mai bine de 80 de ani, cu un film mut care a câstigat primul Premiu Oscar, Wings (Aripi) al lui William Wellman, care a beneficiat din plin de sprijinul armatei americane. Au mai existat pâna in anii ’40 astfel de ajutoare logistice neoficiale din partea armatei in realizarea peliculelor monumentale care implicau masinaria de razboi a SUA, insa de-abia dupa incheierea celui de-al doilea Razboi Mondial s-a oficializat aceasta alianta, Pentagonul construindu-si o politica bine definita de sprijin pentru producatorii de la Hollywood, in schimbul influentarii scenariilor. S-a mers adesea pâna la modificari substantiale in planurile initiale pe care si le facusera producatorii si regizorii hollywoodieni.

Imediat dupa incheierea celui de-al doilea Razboi Mondial, apare Objective: Burma! din 1946, cu Errol Flynn in rolul principal. |n acest film facut sa glorifice eroismul american, un pluton de soldati e parasutat in Birmania ocupata de japonezi pentru a distruge un centru de comunicatii al acestora. Devenit un clasic al filmelor de razboi din secolul XX, Objective: Burma! a lasat pe dinafara adevarul istoric: seducatorul Flynn elibereaza Birmania de unul singur, desi in realitate la conflict luasera parte trupe britanice, australiene si neozeelandeze.

Ideea centrala a implicarii armatei in cinematografie este simpla si a fost sintetizata perfect intr-o carte recenta, Operation Hollywood, de catre jurnalistul David Robb: trebuie sa glorifici razboiul pentru a-i convinge pe cetateni sa-si trimita la moarte fiii si fiicele.  Mai multe despre acest subiect, aflati in editia din urmatoare a revistei Descopera, care apare pe piata pe 12 decembrie.

10 mistere la care omenirea nu gaseste raspuns

Thursday, October 9th, 2008

Intalniri in Siberia

Monday, September 22nd, 2008

Lenin si poporul rus multa m..e ne-au adus!

Nu, nu e vorba despre mine si Catalin. Noi doi cred ca ne-am lecuit pentru o perioada destul de lunga de rusi, Transsiberian, vodca, rusoaice, supa cu taitei si alte chestii pe care le-am experimentat in timpul expeditiei “Eclipsa din Siberia” (a carei poveste, by the way, o s’o cititi in editia de octombrie a Descopera). E vorba despre un articol, acesta, scris de Madalina Schiopu pentru Dilema Veche. Un articol despre un festival de film care a avut loc la Novosibirsk si pe care simt nevoia sa-l semnalez, dincolo de faptul ca e scris misto, si pentru ca vine ca o completare a experientelor siberiene marca Descopera. Un fel de “gind la gind cu bucurie” in mediu jurnalistic. Enjoy! (Aveti putzintica rabdare cu serverul Dilema. E vechi, domnule!).

Ranile invizibile ale soldatilor

Friday, September 19th, 2008

Circa 97% dintre militarii americani implicati in conflictele actuale (Irak, Afganistan) se intorc acasa vii. Ceea ce nu inseamna ca razboaiele prezentului ar fi mai putin terifiante decat cele de odinioara. Desi fiecare militar ucis reprezinta o tragedie umana in sine, conflictul din Irak, spre exemplu, intrat de-acum in cel de-al saselea an, nu-i mai trimite pe soldati direct la cimitir. Ranile supravietuitorilor nu se mai afla la vedere. Rata de supravietuire superioara celei a razboaielor din secolele trecute se datoreaza in mare parte vestelor din kevlar si castilor purtate in prezent de militari, imbunatatirii procedurilor de evacuare si progreselor din medicina. Sectiile de neurochirurgie ale spitalelor militare americane sunt insa pline de “cei mai buni, cel mai bine echipati si cel mai bine instruiti soldati din lume”, cum ii numea Bush cand ii trimitea la lupta.

Dureri de cap permanente, greata persistenta, deficiente de auz si de vedere, insomnie, pierderi de memorie alarmante. Miile de veterani “norocosi”, intorsi acasa fara vreo zgarietura, se plang ulterior de simptome asociate de obicei unor traume cerebrale serioase. Este un nou razboi, al marginalizarii, somajului si bolilor psihice, in care ei se regasesc implicati – de aceasta data fara arme si uniforme – fara sa fi semnat vreun act de inrolare.

Potrivit statisticilor furnizate de Departamentul pentru Veterani al Statelor Unite, 1.800 de militari americani sufera la ora actuala de leziuni cerebrale cauzate de asa-numitele rani prin penetrare; specialistii se tem insa ca peste 30% dintre militarii care s-au aflat in serviciu activ in Irak vreme de patru luni sau mai mult ar putea dezvolta mai devreme sau mai tarziu o boala neurologica, din cauza efectelor expunerii pe termen lung la undele de soc ale bombelor artizanale.

Mai multe despre traumele invizibile ale soldatilor, cititi in numarul urmator al revistei Descopera care apare pe piata pe 3 octombrie.

De dupa petrecerea soarelui

Monday, August 11th, 2008

Ne-am intors cu bine si ne-am indeplinit misiunea. Eclipsa a fost una atipica (mai multe detalii despre asta aflati de aici), dar cu atit mai frumoasa. Recunoasterea suprema a fotografiilor realizate de Catalin pentru Descopera a venit de la NASA care saptamina trecuta, joi, pe 7 august, a ales Astronomy Picture of the Day o lucrare facuta de art-ul revistei Descopera, Andrei Michailov, din 2 foto trase la Novosibirsk. Pentru a vedea poza in toata splendoarea ei, click aici si apoi pe fotografie, pentru a o mari.

Despre calatoria in sine pina in mijlocul Siberiei, sunt multe de spus. O sa incerc zilele astea sa-mi pun gindurile in ordine si sa produc un articol coerent pentru descopera.ro si pentru revista. Moscova este incredibil de frumoasa, mitul Transsiberianului precede cu mult realitatea, iar in Novosibirsk am intilnit cele mai multe fete dragute adunate in acelasi loc. Oricum, la nici 2 luni sa ajungi din Silicon Valley in Silicon Taiga e o experienta destul de greu digerabila - daca Moscova, dupa parerea mea, echivaleaza fara nicio problema cu orice mare capitala europeana (gen Paris, Viena etc), Novosibirsk-ul este o intoarcere in timp: sub privirea revolutionara (sic!) a statuilor lui Lenin care troneaza sus de tot, deaspura tututor, se intinde un oras incremenit prin anii ‘70-’80, in care un vorbitor de engleza este o minune (fie-mi iertata alaturarea) rara, rable vechi cu volan pe dreapta aduse via Vladivostok din Japonia fac haos pe sosele, iar blocurile gri, uriase, sovietice si triste sunt singurele vestigii ale unui oras tinar, fara istorie si identitate. 

Eclipsa din Siberia

Thursday, July 24th, 2008

Am fost deconspirati! :P Plecam in Siberia pentru a vina o eclipsa totala de Soare. Colegul Beldea zice ca In secolul XXI, cind exista sateliti si observatoare dedicate observarii activitatii solare, o expeditie stiintifica pentru a surprinde o eclipsa de Soare in locuri greu accesibile, nu prea mai este justificata. Cu toate acestea, datorita faptului ca acest fenomen este atit de spectaculos, eclipsele au devenit fenomene sociale: milioane de oameni vin sa asiste la spectacol in banda ingusta de totalitate. Pentru ca cea de pe 1 august va tranzita si o buna bucata din China se estimeaza ca, in total, va fi privita de 1 miliard de oameni. Mai multe detalii despre aventura noastra puteti gasi pe Pro TV si, in curind, in sectiunea video, de pe homepage, a portalului descopera.

Neajunsul de a nu-ti manageria direct bucataria interna a blogului: pina acum citeva saptamini puteam sa postez clipuri de pe Pro TV si Trilulilu direct, dar nici de-ale naibii nu se incarcau in pagina cele de pe YouTube. Acum situatia sta fix pe dos. :(

Pariul cu modernitatea

Tuesday, June 24th, 2008

La sfirsitul anului trecut, inceputul acestui an, am fost in Turcia. Va povesteam despre experienta mea aici. Concluzia implicita a postului era ca Turcia este o tara misto si moderna. Absolut de necomparat cu oricare stat oriental, asiatic, islamic. Cu mult mai aproape de Uniunea Europeana decit de Orientul Mijlociu. De ce nu este Turcia membra UE? Se pare ca, pe linga altele, cele mai multe cancelarii europene ii imputa Turciei faptul ca nu recunoaste nici in ruptul capului una dintre cele mai mari calamitati ale secolului XX, genocidul impotriva armenilor.

Au trecut aproape 90 de ani de la acel masacru, evenimentele s-au petrecut in anii de pe urma ai Imperiului Otoman, inainte ca Mustafa Kemal sa devina Atatürk si sa modernizeze Turcia. Reparatia care se impune astazi, nu (mai) poate fi decit de natura morala. Cu toate acestea, Turcia refuza sa o dea. Mai mult de atit, de cite ori poate, prin mijloace diplomatice, statul turc incearca sa-si apere reputatia. Altii apara aceasta reputatie prin alte mijloace. O reputatie care nici macar nu este a lui, ci a stramosului sau, un stramos barbar care desi a trait pina in secolul XX, era mort de mult, fiind intepenit ca mentalitate si dezvoltare undeva prin Evul Mediu. Nu spun lucrul acesta cu rautate, la fel au stat lucrurile si in cazul Japoniei, iar eu unul, cel putin, ii respect in egala masura si pe samuraii care minuiau katana si pe “shogunii” hi-tech din ziua de astazi.

Desi am fost avertizat ca subiectul este sensibil, am ales ca in numarul urmator din Descopera sa publicam povestea genocidului din 1915. Am facut astfel un pariu cu modernitatea Turciei. Aceasta cu siguranta exista, insa daca este cu adevarat puternica, sunt convins ca ceea ce am scris, preambul al unei emisiuni de pe Viasat History, nu va stirni nicio reactie imflamata si patriotarda. Ramine de vazut… 

Cei mai buni & cei mai rai ani din Istoria Romaniei

Tuesday, June 17th, 2008

Descopera cei mai buni ani din Istoria Romaniei
Vezi mai multe video Diverse »

3 chestii pe care nu le stiai despre Intel

Thursday, June 12th, 2008

Well, este o corporatie uriasa si desi cei mai multi dintre noi am auzit de ea datorita procesoarelor din PC-urile (si, mai nou, Mac-urile) de pe birou, Intel mai face si alte lucruri. Multe alte lucruri.

1.) De doi ani de zile, are propriul departament de robotica. Cercetarea pe acest segment se desfasoara pe o platforma ”open sourse” la care contribuie roboticieni si studenti din toata lumea. Evident, cei mai straluciti studenti sunt vinati si racolati imediat de companie. Mobilitatea la care Honda a reusit sa ajunga cu ASIMO in 20 de ani, a fost atinsa de Intel in numai 1 an si jumatate (e drept, au inceput in 2006, nu in 1986!). Este interesant de urmarit daca si cind, Intel va deveni un player global in robotica.

2.) Intel e preocupata foarte serios de lumile virtuale. Am vazut astazi niste aplicatii virtual word orientate spre research si spre business (nu spre fun, precum Second Life) care m-au lasat cu gura cascata. Spatiul virtual este folosit de Intel ca un mediu de comunicare si de testare all-in-one de catre cercetatori din toata lumea. Si asta totul in timp real. 

3.) Intel are o divizie de cercetare foarte avansata pe diverse echipamente care vor revolutiona medicina. In acest domeniu, cercetarea se concentreaza mai ales pe tehnologii anti-ageing sau pe tehnologii care monitorizeaza starea de sanatate a virstnicilor si ii  ajuta substantial sa aiba o viata cit mai normala, in ciuda diverselor boli/disabilitati specifice batrinetii.

Despre toate astea pe larg si despre multe altele voi scrie in numarul urmator din Descopera.