Archive for November, 2007

Smiley in Rwanda

Monday, November 19th, 2007

:-)))

Crazy Zoo

Monday, November 19th, 2007

Mmmm! Smells tasty!

- Ce faci tu aici, bivol mic? intreba elanul. Singurel, singurel? :D

Yeah! Let's ride it!

Morala: nu mai puneti statui cu animale in proximitatea padurilor.

Pink Martini

Monday, November 19th, 2007

La o luna dupa ce au concertat in Bucuresti (fara sa am habar de acest lucru), i-am descoperit si eu. Sunt 11 americani foarte simpatici, de diverse nationalitati, care produc o muzica rafinata ce nu are nicio legatura cu trendurile din 2007. De fapt, Pink Martini nu au nicio treba cu muzica moderna, ceea ce fac ei incadrindu-se perfect in soundtrackurile filmelor hollywoodiene din anii ‘50-’60 ai secolului trecut. Totul a pornit de la aceasta melodie, care a fost tema principala a acestei petreceri. La Soledad mi-a placut atit de mult incit, dupa party am scormonit in fiecare zi internetul cautind-o - fara sa am habar cum se cheama piesa sau cei care o cinta. In cele din urma, cu ajutorul PR-ului, am aflat ca sunt Pink Martini. De fapt, sunt Pink Martini featuring Frederic Chopin - primele doua minute de pian fiind Andante Spianato din Grande Polonaise Brillante. Daca va plac Amado Mio si La Soledad, intrati pe site-ul lor unde puteti asculta sample-uri de 1 minut din toate cele trei albume pe care le-au scos pina acum.

Pink Martini

De meditat in weekend

Friday, November 16th, 2007

De ce Oscillococcinum se suge sub limba? De ce castile au R si L si ce se intimpla daca mi le pun invers? Daca un negru sta la soare, la plaja se bronzeaza? Macar un pic? De ce sticla de la cele mai multe beri e verde si nu albastra? Sau de ce nu e incolora, ca la cele mai multe vinuri? De ce in toata lumea codurile de la cartile de credit au doar 4 cifre? De ce grasa care sta deasupra mea nu slabeste nici un pic in conditiile in care de 10 ani de zile face alergari pe loc vreme de o ora in fiecare dimineata? De ce la fotbal erorile arbitrului de centru nu sunt corectate de cele ale arbitrului-observator sau ale unui arbitru-computer?

Forta e puternica in Yahoo!

Friday, November 16th, 2007

De citeva zile, pe Yahoo s-a lansat un portal special, The World of StarWars, in beta, unde gasim cam tot ce ne pofteste inima din universul SW - de la imagini, filmuletze si jocuri inedite pina la user generated content. Apropo de asta, daca va inscrieti - chestie care dureaza fix o secunda, in cazul in care aveti cont pe yahoo - , puteti contribui si voi cu tot ce va lasa inima… pardon, Forta. De altfel, din cite vad, accentul portalului este pus tocmai de continut produs de fanii utilizatori.

In ciuda popularitatii mondiale de care se bucura Star Wars, aparitia brusca a canalului dedicat pe yahoo, acum, la doi ani de la premiera ultimului film SW, Revenge of the Sith, mi se pare bizara… asta in cazul in care nu este o miscare de marketing premergatoare serialului de televiziune Star Wars. Un serial despre care Lucas pastreaza cel mai mare secret, deocamdata.

Tatucul WordPress

Thursday, November 15th, 2007

Matt Mullenweg

Cum se intimpla deseori pe internet, cauti ceva si dai peste cu totul altceva… care e mai interesant decit ceea ce cautai tu initial. Asadar, in panoul de administrare al acestui blog, am apasat si eu, pentru prima data, un click pe butonul de promo al sistemului antispam, Akismet. Butonul cu pricina m-a dus aici. Pe site-ul lor oficial am intrat in FAQ, unde la intrebarea Who’s behind it? este urmatorul raspuns: Akismet is the brainchild of Matt Mullenweg of WordPress and his merry band of Automattic rascal hackers. The name can be blamed on Matt’s sister, Charleen.

Curios, am google-it numele lui Matt (Charleen imi trezea doar suspiciuni). A treia referinta de pe Google este cea de pe wikipedia - in care, desi nu am intotdeauna incredere, este prima pe care o consult. Asadar, am intrat aici… si am ramas, la propriu, cu gura cascata. Tipul asta are in prezent 23 de ani si este cel care a inventat / dezvoltat / daruit lumii WordPress-ul. Iar treaba asta s-a intimplat in 2003, pe cind Matt avea 19 ani. In sfirsit, pe vremea aia era in beta, cu invitatie, plina de bug-uri. Din noiembrie 2005 insa, platforma de blogging a devenit stabila, open source si gratuita pentru tot poporul internaut. Deci un pusti de 21 de ani a dat lumea peste cap. :P Asadar, isi merita cu prisosinta locul de intaiul Matt din istorie (cel putin a motorului de cautare Google). Mai multe despre el, aflati de pe blogul lui

Autobuzul lui Kelly

Wednesday, November 14th, 2007

Kelly Bus

Ce optiuni ai in viata daca esti o americanca sudista, aristocrata, dintr-o familie veche, cu foarte multi bani, trecuta de prima tineretze? Printre altele, iti iei un job caritabil cu jumatate de norma, in care muncesti pe o leafa simbolica (de care oricum te poti lipsi), dar dai foarte bine in ochii comunitatii. Din aceasta cauza, esti aleasa in consiliul municipal al orasului Atlanta, unde pe linga citeva proiecte misto, propui tot felul de idei cretze si populiste, care nu au nicio sansa sa fie puse in practica - dar iti dau tie satisfactia orgolioasa de a te lua la trinta cu “sistemul”. Pentru ca nu esti deloc proasta, ai multa imaginatie si un simt al umorului foarte spumos si total politically incorrect (faci glume cu prietenul tau roman despre cioroi, evrei, grasani si atacul de la World Trade Center - intr-o maniera care ar scandaliza orice american), experimentezi citeodata lucruri noi. De exemplu, Second Life. Aici iti faci multi prieteni, devii populara in gasca ta de americani, iti cumperi o insula virtuala (pe care platesti o gramada de bani adevarati), faci multe cadouri. Iar Second Life-ul incepe sa iti dea tot felul de idei pentru real life.

Am cunoscut-o pe Kelly la inceputul lui februarie, in chiar prima saptamina cind am inceput sa intru in lumea virtuala a SL. Daca nu ne intilneam, as fi abandonat probabil in nici o luna Second Life-ul, pentru ca nu as fi avut rabdare sa explorez de unul singur metaversul si sa-i descopar chestiile misto. Asa, cu Kelly am ris foarte mult si pe masura ce-i descifram tainele, SL-ul devenea si foarte funny. In prezent, euforia mea vizavi de Second Life s-a mai diminuat - desi, intru in continuare aproape zilnic, destul de rar stau mai mult de o jumatate de ora. Asta si cu diferenta de fus orar, a facut sa ma vad din ce in ce mai rar cu Kelly. Ultima oara ne-am intilnit ieri, ocazie cu care prietena mea virtuala mi-a impartasit ultima ei traznaie: a participat in SL la o petrecere desfasurata intr-un autobuz de copii si i s-a parut atit de nice incit a achizitionat si ea un autobuz pentru a-l folosi in acelasi scop… In viata reala, insa. :-)

Asa-zisul Bucuresti istoric

Wednesday, November 14th, 2007

Am repetat-o in numeroase discutii cu amici si cunoscuti, in articole si, probabil, aici, pe blog: ceea ce face diferenta intre o capitala sau un oras mare din Europa si Bucurestiul nostru cel de toate zilele este, dincolo de armonia ambientala, cultul pentru trecut. Exacerbat, palpabil si ultravizibil in orasele europene; meschin, de tencuiala si aproape invizibil la noi. Ok, ne-au lovit cutremure devastatoare si aspiratii comuniste megalomanice si hidoase. Bucurestiul a pierdut intre 1944 si 1989 poate mai mult decit oricare alta metropola europeana - fie ea de o parte sau de alta a Cortinei de Fier. Vorba unui prieten: “Mortii ma’sii!”, e comod sa punem totul pe seama fatalitatii istorice, sa inghitim in sec (chestie specific mioritica) si sa trecem si peste asta. Problema este ca astazi tocmai ne pregatim sa ne trimitem scursurile alesii in Parlamentul european, suntem deci la sfirsitul lui 2007, suntem UE. Au trecut asadar 18 ani, iar cu Bucurestiul nostru istoric nu s-a intimplat mai nimic…

Asa-zisul centru istoric al capitalei arata absolut jenant. Dincolo de faptul ca astazi a ramas, practic, o mogildeatza de suprafata, fosta zona Ulita Veche, cunoscuta din secolul al XVII-lea si drept Lipscani, adica locul din care a inflorit si a erupt intregul oras este, pare-se, imposibil de pus in valoare. Proiectul de restaurare a inceput in urma cu doi ani de zile, iar pasii de melc cu care se desfasoara ma fac sa cred ca nepotii mei se vor plimba (probabil, dar deloc sigur) printr-un simulacru de Bucuresti istoric. Pe foarte scurt - din 2005 si pina in prezent nu s-a schimbat aproape nimic. O multime de cladiri se afla in continuare in ruina, familii de rromi ocupa in continuare abuziv citeva sute de case… Pe strazile Baratiei (unde avem redactia) si pe Baia de Fier (care cu onor fac parte din aceast no man’s land istoric), circulatia auto, care fusese inchisa in 2005 odata cu zona Lipscaniului, s-a redeschis de vreo luna de zile. La momentul respectiv, am vazut la jurnal un nene de la primarie care punea ridicarea barierelor pe seama unei dispute intre politia comunitara si jandarmerie. Acelasi nene promitea ca in maximum 48 de ore, barierele vor cadea la loc. S-a intimplat la fel cum merg lucrurile cu intreaga restaurare… adica au cazut pe dracu… cladirile din jur stau sa se prabuseasca…. tiganii vietuiesc fericiti inautru…  Vorba lui Ombladon de la Parazitii:

Esti in p**a goala, cu banii luati si ochii reci
Deci ai grija unde mergi, sa te feresti…
Micul Paris s-a stins..
Noapte buna, Bucuresti!

Padawan brothers

Wednesday, November 14th, 2007

Dupa indelungi cautari, mi-am regasit familia… pe flickr! :D

Jedi Family

Astronomul-Spiridus

Tuesday, November 13th, 2007

Ce face un astronom in perioada sarbatorilor, cind pina si cele mai indepartate galaxii intra in fibrilatia asteptarii lui Mos Craciun? Well, revine cu picioarele pe Pamint… pentru o scurta perioada de timp. Mai precis, pina cind “decoleaza” cu traditionala sanie trasa de reni. Si nu orice fel de reni, ci reni adevarati, de la mama lor, de la Polul Nord. Dupa ce vreme de un an de zile a realizat rubrica de astronomie din Descopera, Catalin a dat in mintea copiilor :D - in singura perioada din an cind acest lucru este permis si incurajat! Prin urmare, s-a dat ca in poveste de trei ori peste cap si s-a transformat in Spiridusul Sef! Speram ca, de la 1 ianuarie sa revina printre noi, pentru ca in 2008 avem planuri marete. Ho ho ho!