Archive for April, 2008

Zoo-povestirile de Acasa

Tuesday, April 29th, 2008

Numai iubirea, doar iubirea

Same old story: aia mica e orfana, aia mare e sufletista, aia mica crede ca aia mare e ma’sa, aia mare o adopta cu toata dragostea si traiesc fericite pina la adinci batrineti. :D S-a intimplat, din nou, la Parcul Natural La Torbiera din Italia. Pe leoparditza o cheama Kendra si are 4 luni, iar pe caucaziana o cheama Kia si are 5 ani.

Mamelor-bursuc din lumea-ntreagaa...

Bursucul de deasupra e mic. Ok, e si orfan. Si pentru ca risca sa ajunga un aurolac-vagabond al viezurilor britanici, cineva s-a gindit sa infiinteze, la Somerset, Secret World Wildlife, un centru in care micii bursuci sunt ingrijiti si crescuti pina ajung la maturitate si sunt eliberati in natura. Prin urmare bursucelul Milk, din poza, a fost primul locatar. In prezent, la SWW, sunt cazati 50 de bursuci. Sa le fie de bine!

Jumbo, surferul

Din ciclul pe pisica o cheama Pussy, pe vaca Steluta, iar pe collie - Lessie, numele elefantzelului din foto de mai sus a fost ales foarte inspirat: Jumbo. Ma intreb citi elefanti Jumbo exista in lumea asta. Si ce ar face ei daca ar stii ca’i cheama Jumbo?! Jumbo cel Mic are 2 ani si este pet-ul si una dintre atractiile principale ale hotelului de lux JW Marriott din Bangkok, Thailanda. Distractia principala a lui Jumbo este sa faca baie in ocean si sa stropeasca pe toata lumea. Oare la Marriott-ul din Bucuresti nu aduc un elefantel?! Macar un magarus, o gainusa, ceva… :P

O sansa de 1 din 200 de milioane

Tuesday, April 29th, 2008

de 3 ori baby

…o au tripletii identici nascuti in mod natural. Cei trei “muschetari” de deasupra apartin unei familii britanice si au fost adusi pe lume chiar de Paste (de cel ortodox).

Pauza de publicitate

Monday, April 21st, 2008

Ieri, cel mai batrin om care traieste pe Pamint, o femeie pe nume Edna Parker, a implinit 115 ani! Urarea englezeasca, happy birthday, cred ca este mult mai adecvata decit cea autohtona. La multi ani pare un pic deplasat pentru cineva nascut in 1893. In prezent, in intreaga lume exista 75 de oameni - 64 de femei si 11 barbati - care au virste mai inaintate de 110 ani.

Vineri, simbata si duminica mi-am instalat si eu Windows Vista. Da, ati citit bine, mi-a luat 3 zile sa-mi fac computerul sa mearga cu toate programele si aplicatiile pe care le foloseam pe XP. E drept, e o versiune Ultimate pe 64 de biti, adica un soi de high end, best of, etc. - insa, tocmai din aceasta pricina (in conditiile in care acasa am un computer cotat inca foarte bine) ma asteptam ca erorile si nebuniile lui Vista (mai ales ca e original) sa fie mai ingaduitoare cu mine. Ei bine, n-a fost asa! In topul prostiilor, as pune interpretarea camerei web drept stick USB (cu memorie de 128 MB :D ) si necitirea stickurilor adevarate, pe locul doi ar fi moartea subita a lui Windows Update - de unde imposibilitatea de a lua Service Pack 1 si celelalte update-uri care l-ar fi pus pe picioare, iar pe locul trei s-ar clasa lovitura sub centura, mortala, pe care mi-a administrat-o simbata seara: disparitia subita si ireversibila a intregului drive de CD/DVD-RW. Buuuun, fara USB, fara DVD, fara serviciu de update. Victor m-a avertizat ca s-ar putea sa faca figuri de soiul asta si mi-a zis sa vorbesc cu niste domni de la Microsoft. Insa, am vrut sa reusesc de unul singur. Ok, era weekend si nu aveam pe cine sa sun! :P Printr-o minune am facut sa porneasca internet-ul (desi driverul de placa de retea refuza cu stoicism sa se instaleze ok) si am intrat aici de unde am aflat solutia la toate! In prezent, Windows-ul se misca super smooth si cu toate cele la max, Aero rullz si nu maninca resurse, e stabil si eye-candy… dar dracii pe care mi i-a facut nu vor fi uitati usor.

Blogul intra in pauza pina pe 29 aprilie cind ma intorc la birou. Sa aveti un Paste linistit si frumos!

Ion a intrat in cursa spatiala

Thursday, April 17th, 2008

Gogu?! Nu Gogu, ci GOCE!

Nu, nu este vorba de Ionel, ci de acel ion care se intelege foarte bine cu litiu, adica despre acest ion. Scriam acum 3 ani intr-un articol din Descopera despre propulsia cu ioni, la rubrica D-future! La vremea cu pricina, la nivelul tehnologic din 2005, o astfel de idee chiar parea de domeniul SF. Ei bine, ca si multe altele, astazi nu mai e. Ci a devenit realitate. Satelitul GOCE (Gravity field and steady state Ocean Circulation Explorer) al ESA se va folosi de acest tip de propulsie. Ce inseamna, practic, pe scurt, propulsia cu ioni? De exemplu, cu numai 30 de kg de “combustibil” xenon-ion, se poate desfasura o misiune spatiala dus-explorat-intors de pe orbita care pina acum necesita citeva tone de combustibil clasic. Povestea pe larg, aici.

Librariile Noi au trecut in proprietatea Diverta

Thursday, April 17th, 2008

Nu pot sa zic decit :( De abia acum am aflat stirea, de pe Mediafax, desi evenimentul a avut loc marti. Tot ceea ce pot spera este ca noii proprietari vor avea bunul simt de a lasa libraria de la sala Dalles fix asa cum este acum. Pare aberant sa faci astfel de comparatii intre librarii, insa Diverta este fix precum junk food-ul de la Mac Donald’s sau KFC - pe care, ce-i drept, il maninci cu pofta cind mori de foame, in vreme ce Libraria Noi aducea mai degraba cu o rafinata masa frantuzeasca, preparata de un chef celebru. Totusi, daca ne uitam la titlurile care se gasesc in cele doua librarii, asocierea asta nu mai este atit de bizara… Noroc ca in drum spre Piata Romana mai exista casoiul ala vechi care se numeste Carturesti. In momentul in care si el va fi inghitit de Diverta… promit ca pun foc! :D

Intoarcerea leului alb

Thursday, April 17th, 2008

Leut alb

Au trecut mai bine de 14 ani de cind ultimul leu alb a fost observat in salbaticie. De asemenea, in 1995, numai 11 lei albi mai traiau in captivitate. Ingrijorati ca specia va disparea cu totul de pe fata Pamintului, zoologii au trecut la un program genetic bine controlat de imperechere. Specia a fost salvata, in prezent, numarul leilor albi worldwide ridicindu-se la 300. Ultima felina de acest tip este puiutzul pe care-l vedeti in imaginea de deasupra. El a fost nascut de curind la gradina zoologica Mogo Zoo din Australia.

Ia pretioasa, neamule!

Wednesday, April 16th, 2008

Pretioasa maine-i gata 

Muzeul national de istorie naturala Grigore Antipa ii invita pe toti pasionatii de mineralogie si pe toti colectionarii de bijuterii sa viziteze Expozitia cu vanzare de cristale si bijuterii din pietre pretioase si semipretioase. Aceasta este deschisa publicului, zilnic, la Bucuresti, in perioada de 18 - 20 aprilie 2008, intre orele 10,00 - 17,00 si are ca expozanti, atat geologi din tara, cat si oaspeti din Republica Moldova, Ucraina si Armenia.

Geode, flori de mina, roci si animale marine fosilizate, ametiste si smaralde, citrine si cuarturi fumurii, turcoaze si smaralde, opale nobile si perle, sidefuri si corali, « isi asteapta cuminti », asezate printre falduri de catifea, admiratorii si cumparatorii. Pentru curiosi, geologii si gemologii prezenti la eveniment vor spune « povestea » agatelor braziliene, a malachitelor africane, a ambrelor, a diamantelor si opalelor dezvaluindu-ne cum dintr-o bucata modesta de roca, profesionistii scot si slefuiesc pietrele pentru care, nu de putine ori, s-au sacrificat vieti.

Expozitia se adreseaza tuturor celor care doresc sa ofere „flori din nestemate” si obiecte de decoratiuni interioare ornamentale, cu pietre pretioase sau semipretioase. Pot fi cumparate geme native sau slefuite, montate sau  libere, special alese pentru cristaloterapie.

Tragedia de la Krakatoa

Wednesday, April 16th, 2008

Reconstituirea eruptiei  

Insulele Krakatoa se afla deasupra unei zone cu intensa activitate vulcanica, pe Cercul de Foc al Pacificului. Este posibil ca aceste insule sa fie ramasite ale unui vulcan masiv, care a erupt si s-a prabusit in vremuri stravechi, formand astfel un crater gigantic, plin cu apa, ca o caldare. In 1883, presiuni uriase se acumulasera sub insulele Krakatoa. Cu trei luni inainte de eruptia lor exploziva, oamenii au remarcat primele semne ale reinceperii activitatii vulcanice. Activitatea se intensifica semnificativ cu fiecare zi care trecea. In cele din urma, presiunea a atins un punct exploziv pe data de 27 august 1883. Vulcanul a erupt de trei ori in zorii acelei zile si apoi la ora 10:02 a.m. Krakatoa a explodat cu o forta distrugatoare. Suflul eruptiei a scuipat in vazduh 16,6 kilometri cubi de cenusa si materii vulcanice.

Eruptia a dislocat un volum masiv de apa din ocean, creand valuri tsunami enorme. On decurs de o ora dupa eruptie, aceste valuri gigantice au atins tarmurile din Sumatra si Java. Tsunami-urile au izbit zonele de tarm cu consecinte devastatoare. Apa a acoperit sau a spulberat sute de sate. Documentele vremii arata ca si-au pierdut viata 36.417 persoane. Daca majoritatea pierderilor de vieti omenesti din zona au fost provocate de tsunami-uri, aproximativ 4.500 persoane au fost ucise de materiile vulcanice care cadeau si scurgerile piroclastice fierbinti. Scurgerile piroclastice sunt alcatuite dintr-o masa de gaze si cenusa, extrem de fierbinte, care se scurge cu mare viteza, indepartandu-se de vulcan.

Sunetul exploziei vulcanului Krakatoa a fost auzit pe o raza de mii de kilometri in jur, iar cenusa a innegrit cerul. Norul gros de cenusa a filtrat lumina soarelui, creand jocuri stralucitoare de culori pe cer in multe zone ale lumii, ani la rand dupa eruptie. Activitatea vulcanica a lui Krakatoa nu s-a incheiat cu eruptia din 1883. in 1927, eruptiile au reinceput, iar in 1928 s-a ridicat din ape varful unei noi insule vulcanice. De atunci, aceasta insula, numita Anak Krakatoa sau „Copilul lui Krakatoa”, a tot crescut ca dimensiuni.

Ca parte a “Turului de Istorie” difuzat in fiecare duminica, Discovery Channel prezinta pe 27 aprilie documentarul KRAKATOA, o productie spectaculoasa caree reconstituie cea mai mare eruptie vulcanica inregistrata in istorie.

Planeta noastra este sufocata de gunoiul spatial

Tuesday, April 15th, 2008

Terra, o groapa de gunoi

Imaginea de mai sus a fost realizata de catre European Space Operations Centre si arata cit se poate de clar situatia grava in care se afla Terra. Miliarde de tone de gunoi spatial - rachete, sateliti dezafectati, epave de nave spatiale, bucati de carcasa si obiecte de metal care s-au strins in cei 51 de ani de cind Sputnik 1 a zis bye, bye (sau, mai bine zis Пока-Пока!) si a luat-o in sus - inconjoara atmosfera terestra. La cele insirate mai sus se mai adauga 200 de pungi de gunoi menajer generat de defuncta statie spatiala MIR, aproape 300 de pungi de pe SSI, 300.000 de fragmente provenite de la diverse rachete, sateliti, nave care au explodat… si minusa pierduta de astronomul american Ed White in 1965, la prima iesire in spatiu cosmic, in exteriorul unei navete. 

In ciuda jegului spatial care ne sade deasupra capului, pina acum o singura persoana s-a plins ca ar fi fost lovita de un rest spatial. Evenimentul a avut loc in 1997 cind unei femei din Oklahoma, SUA i-a cazut pe umar un obiect metalic negru cu un diametru de 10 cm. Ulterior, s-a dovedit ca acesta a facut parte din rezervorul rachetei Delta II, lansata de U.S. Air Force in 1996. Insa, in curind, intimplari de acest gen ar putea deveni ceva la ordinea zilei: exista atit de mult gunoi spatial incit acesta a inceput sa se organizeze in ring-uri, precum cercurile lui Jupiter. Acestea se intind de la 400 de km distanta fata de suprafata Pamintului, pina la 35.000 de km. Daca nu va fi stopat si indepartat de pe orbita, gunoiul spatial va avea consecinte neplacute asupra viitorelor misiuni spatiale. Pentru ca operatiunea de mai sus ar costa citeva miliarde de euro, NASA si ESA au facut un compromis de moment, dotindu-si navele cu scuturi magnetice care indeparteaza gunoiul. Insa, pe termen lung, asta este doar frectie la picior de lemn…

Doneaza pentru Greenpeace Romania

Tuesday, April 15th, 2008

 

Daca sunteti contribuabil persoana fizica puteti directiona 2% din impozitul pe venit catre o organizatie non-guvernamentala. In cazul in care nu completati voi casuta cu ONG-ul pe care il sustineti, banii cu pricina se vor duce la stat. Care ii merita, sau mai degraba nu. Greenpeace cred ca este o optiune OK pentru asta. Mai multe aflati de aici.