Archive for November, 2008

Voteaza pentru mediu

Monday, November 24th, 2008

Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta şi Grupul media Green Report lansează astăzi prima ediţie a ghidului „Votează pentru mediu” care evaluează programele de guvernare ale principalelor partide politice pe criterii de protecţia mediului.

În ghidul „Votează pentru mediu” au fost marcate cu verde poziţiile partidelor în favoarea protejării mediului, cu roşu pe acelea care afectează mediul şi cu portocaliu omisiunile sau refuzurile de a oferi poziţii oficiale. În prima ediţie a ghidului au fost evaluate 18 aspecte de mediu: gestionarea deşeurilor, energia regenerabilă, clădiri verzi, energie produsă din combustibili fosili, energie nucleară, transport, conservarea biodiversităţii, pădurile, vânătoarea în ariile protejate, ecoturismul, renaturarea Luncii Dunării, agricultura ecologică, organisme modificate genetic (OMG), educaţie/conştientizare, Roşia Montană, spaţii verzi, protejarea apelor şi protejarea solului. Varianta de print a ghidului a fost imprimată pe hârtie ecologică. Varianta electronică este disponibilă, incepind cu aceasta dupa-amiaza, pe internet la www.salvatidelta.ro şi www.green-report.ro

Vampirismul ne urmareste si dupa apocalipsa nucleara

Thursday, November 20th, 2008

Acum citeva zile, cind ma plimbam eu prin wasteland-ul post-atomic din Fallout 3, am dat peste o comunitate de blinzi si intelepti necrofagi (eh! asta e, in situatii limita bagi si tu in gura ce poti) traitoare intr-o statie de metrou. Locul se numea Meresti, iar canibalii de aici (oameni de mare caracter, de altfel) isi fabricasera o intreaga mistica a Familiei pentru a-si silui morala si neuronii sa se impace cu consumul de singe si carne. Umana. In timp ce discutam cu un nene Justin, vezi in screenshot ce-am aflat. :D

Adevaratul Meresti chiar exista - este o localitate, un satuc din judetul Harghita si se gaseste dupa cum zice Google Maps aici. Am urmarit creditele complete ale echipei de la Bethesda, cei care au produs si realizat jocul, si printre ei nu am gasit niciun roman. Nici unguri nu puteau fi, mai ales ca in Meresti-ului romanesc, maghiarii sunt majoritari (din 1415 locuitori, 1409 sunt urmasii lui Attila, iar pre limba lor au botezat satul Homorodalmas). Oricum, Meresti-ul n-are nicio treaba cu Vlad Tepes sau alti “vampiri”, intuitia mea este ca in buna traditie americana cineva a ales la intimplare un sat din Transilvania.

In rest, despre Fallout 3, numai de bine. E probabil cel mai bun RPG din 2008. (Pentru cei care deja il joaca - acest site este deosebit de util. Fallout-ul are o lume deschisa de 25 de km patrati - e absolut urias, iar daca nu va documentati din cind in cind, fie o sa impotmoliti la diverse misiuni, fie o sa treceti peste FOARTE multe detalii, submisiuni, locatii etc.

Aud din nou bocitoarea

Tuesday, November 18th, 2008

Am copilarit undeva in extremitatea sudica a Bucurestiului, la marginea Berceniului, intre Cimitirul Evreiesc, Piata Resita si strazile Luica si Giurgiului. Cele mai multe blocuri din cartier, celebrele blocuri gri, construite spre sfirsitul anilor ‘70, au fost ocupate de o populatie de Sims pestriti, majoritatea coplesitoare fiind tarani sau copii de tarani din toate colturile tarii, cei mai multi ajunsi muncitori la fabricile din capitala. Comparatia cu celebrul videogame nu am facut-o din malitiozitate, ci pentru ca in spatiul acela au fost strinse de hazard aproape toate tipurile de oameni: in blocul meu mic, pe scara mea si pe cea de alaturi, pe linga muncitori, aveam o curva, un popa, un borfas, un puscarias, un taximetrist, un contrabandist, o calauza, o doamna invatatoare, un soldat, un cocosat, o femme fatal si tot asa. Oamenii au cultivat spatiul verde (nici mare, nici mic) din spatele blocului cu rosii, ceapa, cartofi, varza si pomi fructiferi. Au sapat chiar si o fintina. Popa a binecuvintat-o. In jurul ei au construit o cosmelie de fier, de forma unei case, pe care au pus vie. Vara, barbatii se stringeau sub ea, faceau un gratarel, beau bere si tuica pina la 2-3 dimineata si jucau table. In cartier nu era niciodata liniste - mereu auzeai de undeva certuri, tipete, injuraturi si un casetofon cu muzica populara sau turceasca si arabeasca; trecerea la manele, in anii ‘90, a fost ceva natural. Peste ani, in facultate, am facut un studiu de caz pe o comunitate asemanatoare, la cursul de antropologie al lui Vintila Mihailescu. Fara a va plictisi cu detalii, concluzia era ca acesti oameni, pe de o parte, erau dezradacinati, nu mai aveau reperele traditionale din spatiul ancestral si incercau sa le reproduca la oras. Pe de alta parte, ruptura de glie i-a predispus, oarecum, la diverse comportamente deviante.

Pe linga ei, in cartier exista si un procent destul de numeros de tigani (care, din cite stiu, au fost oameni ok), iar imediat dupa revolutie, tot aici, pe strada Tudor Goiciu, s-au strins cei mai multi negri si arabi din capitala in cel mai mare ghetto de emigranti din Bucuresti. Noi, copiii cel putin, i-am primit cu bratele deschise - arabul din clasa noastra, Shaffi Nagemeddin, a fost rasfatat de toata lumea. Si chiar era un baiat bun, prietenos care a invatat romana extrem de repede. Venea la scoala impreuna cu alti 15 pusti, irakieni, iranieini si sirieni, intr-o dubita alba, condusa de o doamna imbracata dupa cum cer toate traditiile islamului. De asemenea, mai exista o dubita alba (ambele fusesera primite de la o organizatie umanitara) care-i aducea pe micutii negri. Am avut un prieten negru foarte bun, Bobby - el mi-a dat sa ascult prima oara hip-hop si de asemenea, era obsedat de Darth Vader, banca sa fiind plina de caricaturi cu capatina Lordului Sith; iar, la desen, numai Darth Vader picta. (In paranteze fie spus, vocea grava a celebrului personaj din trilogia originala Star Wars a fost asigurata de un actor de culoare, James Earl Jones). Apropo de asta, pentru o scoala de cartier marginas, am avut niste invatatori si profesori speciali, extrem de buni - lucru care mi s-a parut natural atunci, cind eram mic, apoi nu l-am mai inteles. Aveam sa descopar, mai incolo, ca multi dintre ei, oameni cu adevarat deosebiti, avusesera tot felul de contre cu Partidul si fusesera ”deportati” la 165 ca un fel de exil / pedeapsa.

In afara de toti acestia, intreaga-mi copilarie mi-a fost “bintuita” de trei personaje: maturarul, tiganca care colecta sticle si bocitoarea. Indiferent de vreme si de vremuri, de cind m-am nascut si pina cind am parasit cartierul, in fiecare saptamina, ei au trecut pe acolo. “Maturi, maturi, maturi, avem!”, “Sticle, baieti! Sticle baieeeeti” si cintecul nesfirsit de jale (din care eu unul nu am inteles niciodata un cuvint) al bocitoarei s-au sedimentat stasnic undeva in background-ul amintirilor mele: nu pot sa ma gindesc la ”atunci” si “acolo”, fara sa nu-i aud, in surdina, si pe ei. La 17 ani, cind m-am mutat vizavi de Casa Poporului, in “buricul tirgului” cum ma tachinau fostii mei tovarasi, cele trei personaje si litaniile lor foarte vocale m-au urmarit si aici. Iar o vreme, cind ma trezeam dimineata in cinturile lor, credeam ca inca sunt in Berceni. Apoi, n-as putea spune exact cind, au incetat. Au trecut ani de atunci, nu pot zice ca le-am dus dorul. In aceasta duminica, insa, am fost trezit din nou de bocitoare. Iar astazi de dimineata, l-am vazut si auzit si pe maturar. La fel precum in basme si in istorie, personajele la un momentdat se intorc, invie. Criza financiara a ajuns in cartier…

Cei mai multi oameni (doar) in chiloti

Friday, November 14th, 2008

… ma rog (din pacate) si in sutien. :D Recordul a fost omologat ieri de Guinness Book, la Londra, la gara internationala St. Pancras, unde o adunatura de 1016 femei si barbati si-au dat hainele jos si au ramas in lenjerie intima. Cum anuntam si in revista in urma cu o luna, ieri, pe 13 noiembrie a fost Ziua Mondiala a Recordurilor: in jur de 200.000 de oameni din 15 tari au incercat sa doboare tot soiul de recorduri colective sau individuale. Printre recordurile reusite ieri s-au mai numarat: cea mai lunga pizza (285 m), cel mai mare plic de ceai (60 de kg), cei mai multi hotdogi preparati intr-un minut (5), cele mai multe saruturi primite intr-un minut (au fost 108!), cel mai rapid timp la alergat in 4 labe pe 100 de metri (18,5 secunde), cele mai multe halbe de bere duse de un ospatar doar cu mainile pe o distanta de 40 de metri (19), cel mai rapid timp de curatat si mincat 3 fructe kiwi (36 de secunde).

Ghidul crestinului ortodox de azi

Friday, November 14th, 2008

Ghidul parintelui-profesor Vasile Raduca s-a nascut din intrebarile noastre, ale celor lipsiti de sansa unei educatii religioase: intrebari cu raspunsuri simple, despre prescriptiile crestine pentru viata de fiecare zi, si intrebari dificile, despre sensul acestor prescriptii si dogma care le-a generat. Explicate cu rabdare si interpretate din perspectiva vremurilor de azi, stravechile norme ale Bisericii ortodoxe devin usor de inteles si, poate, usor de urmat.

La re­cen­saman­tul facut acum cati­va ani, ro­manii s-au de­cla­rat in ma­rea lor ma­jo­ri­ta­te cres­tini or­to­docsi. Ex­pe­rien­ta de pre­ot m-a facut sa con­stat ca un nu­mar re­strans de oa­meni stiu de ce sunt cres­tini, un nu­mar inca mai re­strans stiu de ce sunt cres­tini or­to­docsi, iar altii, mult mai putini, stiu cum sa se com­por­te in ca­li­ta­te de cres­tini or­to­docsi. Din­tre cei care se con­si­de­ra cres­tini prac­ti­canti, nu pu­tini prac­ti­ca un cres­ti­nism pro­priu, ca si cum in­tr-o so­cie­ta­te care isi pro­pu­ne sa pri­va­ti­ze­ze to­tul am pu­tea pri­va­ti­za pana si via­ta re­li­gioa­sa. Prac­ti­ca­rea vie­tii cres­ti­ne la multi frati de-ai nostri este, de mul­te ori, di­fe­ri­ta de ceea ce in­va­ta Bi­se­ri­ca. Pe de alta par­te, alti cres­tini or­to­docsi con­si­de­ra ca prac­ti­ca­rea vie­tii cres­ti­ne este res­pon­sa­bi­li­ta­tea cle­ru­lui, Bi­se­ri­ca ne­fi­ind alt­ce­va de­cat o in­sti­tu­tie care pres­tea­za ser­vi­cii re­li­gioa­se po­pu­la­tiei. Me­ri­ta pre­ci­zat fap­tul ca in­tre­gul conti­nut al aces­tei lu­crari este pro­vo­cat de ras­pun­su­ri­le pe care am in­cer­cat sa le dau, in­tr-un lim­baj sim­plu si, sper, adec­vat, in­tre­bari­lor sau cel putin unei se­rii de in­tre­bari puse de cei pre­o­cu­pati de via­ta cres­ti­na.” Parintele Prof. Dr. Vasile RADUCA

 

Audiobookul in lectura autorului are o durata de o ora si 17 minute, a aparut la Editura Humanitas si costa 30 de lei. Fraza subliniata de mine mi se pare semnificativa pentru situatia in care se gaseste crestinismul ortodox in Romania, astazi. Iar aici nu ma refer numai la cei care se considera practicanti, ci si la marea majoritatea a tinerilor, in general, la cei care au atitudini, pro, neutre sau chiar ostile vizavi de biserica si religie. Sunt o gramada de oameni care nici macar nu au citit Biblia, dar emit fara nicio retinere pareri si critici despre ortodoxie. Fara a avea o minima cultura religioasa, e foarte lesne sa tabloidizezi institutia bisericii, sa pui semnul egalitatii intre religie si diversi reprezentanti mai mult sau mai putin onorabili ai ei. Pe de alta parte, sunt multi, la fel de ignoranti, care se duc la biserica ca vitele la pasune, pur si simplu pentru a indeplini un ritual social. Si pentru unii, si pentru ceilalti e simplu si confortabil sa traiasca cu certitudini, astfel au mintea odihnita si nu-si mai bat capul cu tot felul de probleme. In mod ironic, daca ne intoarcem privirea spre virful piramidei si analizam un pic vietile sfintilor vom vedea ca absolut niciunul nu a avut un trai simplu - cu totii au avut o existenta dramatica, zbuciumata, bintuita de incertitudini, dileme si lupte.

Roma antica a fost recreata de Google

Thursday, November 13th, 2008

“Acum 1.700 de ani nu existau sateliti care sa faca poze de la mare inaltime, insa asta nu i-a oprit pe cei de la Google sa recreeze o imagine a Romei antice vazuta de foarte sus, pornind de la scanari laser si sfaturi date de arheologi. Compania a recompus in soft-ul sau Google Earth, o imagine a Romei antice din anul 320, cu mii de cladiri pe care vizitatorii pot face zoom.” Mai multe pe hotnews.

Freza de nigga’

Tuesday, November 11th, 2008

Da! E Obama!

Don’t judge too quickly!

Monday, November 10th, 2008

Stiam citeva dintre aceste reclame, totusi, m-au binedispus din nou. :D Enjoy!

Daca v-au placut, aruncati un ochi si pe aici.

Centura de fortificatii a Bucurestiului, de la extaz la agonie

Monday, November 10th, 2008

Ieri, canalul european de docu-drame istorice Viasat History a organizat la Mogoşoaia o lecţie de istorie eveniment despre “centura de fortificaţii a cetatei Bucuresci”, în cadrul proiectului regional “Istoria, la picioarele noastre”. Invitaţii - elevi de liceu, jurnalişti, pasionaţi de istorie – au avut ocazia să afle despre locuri şi întîmplări puţin cunoscute, într-un mod inedit. Locaţia în sine, demonstraţiile militare fidele perioadei de început de secol XX, materialele de prezentare concepute special pentru eveniment, filmuleţele documentare proiectate direct pe pereţii fortului, obiectele distribuite - specifice domeniului militar, precum şi prânzul cazon oferit la final - clasica fasole cu cârnaţi - au constituit elemente care au dat culoare evenimentului.
 
„Obiectivul nostru este să arătăm tinerilor că istoria nu este numai subiectul unor cercetări ştiinţifice, ci şi ceva viu, ce ne înconjoară. Am încercat să realizăm acest lucru printr-o lecţie de istorie locală „pe teren”, în cadrul Bateriei 1-2 Mogoşoaia, unde, împreună cu Asociaţia de Reconstituire Istorico-Militară Tradiţia Militară şi cu suportul Statului Major General, am căutat să redăm temporar caracterul militar al obiectivului şi viaţa sa cazonă la sfârşitul secolului XIX” a spus Cristina Călinoiu, coordonator marketing şi vânzări Viasat World Pay-TV România.

VIASAT HISTORY face apel la autorităţi şi la opinia publică pentru includerea Centurii de fortificatii a Bucurestiului pe lista monumentelor istorice, pentru a fi valorificate şi protejate. Iată doar cateva argumente în acest sens:

- în epocă, fortificaţiile bucureştene constituiau o mândrie a poporului român; sistemul dispunea de cel mai nou armament al momentului şi prezenta multe elemente avangardiste pentru vremea respectivă;
- acelaşi tip de construcţii din alte ţări europene au fost valorificate şi transformate în muzee, centre culturale, restaurante, crame, parcuri de distracţii;
- Centura de Fortificaţii ar putea deveni un adevarat simbol istoric, cultural şi turistic al Bucureştiului şi al României;
- în prezent, unităţile sunt intr-o stare avansata de degradare, fie abandonate, fie lăsate să se degradeze.

Vedeti si acest post.

Pirat fara alternativa?

Monday, November 10th, 2008

Foarte multi dintre noi zimbesc atunci cind pe net sau la televizor vedem puhoaie de geeks, fani si pasionati care asteapta cu orele sau cu zilele, la cozi uriase (ce ne aduc aminte de amara Epoca de Aur in Romania). Acest peisaj este ceva absolut obisnuit pentru US, Europa de Vest sau Japonia. In tarisoara noastra, la o lansare de produs, peste 50% dintre cei prezenti sunt angajatii companiei cu pricina. Emblematica ramine povestea (spusa de mai multi, desi nu stiu cit de autentica e) cu iPhone-ul, unde citeva sute de lucratori Orange Romania au fost imbracati in civil, casual, si adusi cu autocarele la eveniment. Insa nu despre asta e vorba si nici nu asta e problema.

Pe o piata matura entuziasmul autentic si popular din partea consumatorilor a fost format in timp prin masinarii uriase de marketing, investitii masive in publicitate, politici de discounturi si recompense si, nu in ultimul rind respect pentru cumparator. Asta se traduce prin seriozitate, pret corect, respectarea promisiunilor. La noi, toate acestea inca mai au de asteptat.

(more…)