Cine construieste viitorul?

… sau pe baza a ce? mai bine spus.

Am fost saptamina aceasta in Germania, la invitatia a BASF, lider mondial in produse chimice. Nemtii au organizat la Ludwigshafen, unde au headquarter-ul, o intilnire intre jurnalisti de stiinta si economie din intreaga lume (am fost peste 100) si oameni de stiinta si specialisti de la laboratoarele lor (vreo 10 ochelaristi :-)). Cit timp am fost acolo, am privit acest event cu mult scepticism - cauzat poate si de o oboseala imposibil de invins: am avut avion spre Frankfurt la 6 dimineata (prin urmare a trebuit sa ma trezesc la 3), la ora 11 eram in Mannheim, iar la 12 incepea, in Ludwigshafen, prima conferinta… si ultima avea sa se termine pe la 9 seara, in aceeasi zi. A doua zi, programul de speech-uri plicticoase s-a reluat la 7.50 dimineata!!! Organizare nemteasca, cum s-ar spune… ma rog, PR-ul de la BASF ar trebui, totusi, pus sa faca in jur de 1.000 de genuflexiuni in timp ce citeste din Shopenhauer (nu ma intrebati de ce tocmai Arthur. Poate pentru ca mie nu mi-a placut niciodata).

Dar trecind peste chestia asta, la citeva zile dupa ce m-am intors, dupa ce am avut prilejul sa dorm cit imi pofteste inima (mai precis azi-noapte), am inceput sa judec mai la rece lucrurile… iar conferintele BASF chiar au fost importante, atit din perspectiva financiara, cit si science. Nu are rost sa va obosesc cu formule complicate de chimie, proprietatile detaliate a diversi polimeri sau blah-blah-uri corporatiste - ideea principala este ca vehementa organizatiilor ecologice (Greenpeace si alte asemenea) - privite cu foarte muta neincredere pina nu de curind - a inceput sa se faca din ce in ce mai presant simtita in politicile europene. Iar ceea ce am vazut asta-vara la Paris, la Challenge Bibendum, la granzii din industria auto (o pleiada de prototipuri si tehnologii eco-friendly); am revazut acum in Germania la granzii industriei chimice - BASF - adica tipii care se ocupa la nivel mondial cu tot ceea ce se invirte in cam toate celelalte industrii, de la cosmetice la agricultura, de la computere la vopsele and so on. Cu alte cuvinte, o grija foarte acuta si urgenta fata de mediul in care traim. Iar aceasta grija se intinde de la imensul complex de fabrici si uzine BASF - cel mai mare din lume - pina la cel mai mic item pe care acestea le produc.

Lumea se schimba dramatic - nivelul de poluare este din ce in ce mai ridicat, iar resursele traditionale sunt pe cale a se epuiza in urmatorii 20 de ani. Daca pina acum, vedeam acest fapt ca pe o fatalitate la care vrind-nevrind trebuia sa fiu partas, prin semnalele trase de Michelin si BASF am inceput sa vad lucrurile diferit. Pentru ca daca toate transnationalele se vor ralia politicii eco-friendly (sau daca vor fi obligate sa o faca), viitorul nu va fi format neaparat din acel deseu industrial postapocaliptic cu care ne-am obisnuit din romanele SF bune si in filmele SF proaste :-) Mai mult de atit, viitorul mediu ne-ar putea rezerva niste surprize de proportii, pentru ca a fi atent fata de natura si a cauta resurse alternative inseamna in primul rind sa inovezi. Sa inovezi spectaculos. Mai multe despre aceste inovatii va voi povesti insa intr-un viitor articol din DESCOPERA.

 

Leave a Reply