Intram in epoca multi-core

Ieri am fost in vizita la cartierul general Intel, un complex format din 7 cladiri legate intre ele, unde lucreaza in jur de 9 mii de oameni. Am vizitat mai intai muzeul Intel, conceput foarte fain ca un spatiu interactiv, in care esti ‘’supus” la nenumarate jocuri (pe console de control, de tip puzzle, de realitate augmentata) in urma carora ti se dezvaluie istoria companiei. Exponatul de cinste este primul computer IBM, aparut in 1981, care avea implementat procesorul Intel 8080 si motherboard-ul Intel 8080 inventata in 1979. Poate vi se pare ciudat, dar, din cite am vazut si inteles, asa s-a desfasurat istoria Intel de la inceputuri, din 1968, pina astazi - cei de la departamentul de cercetare inventeaza o componenta revolutionara, apoi in 3-4 ani apare si un device (nu neaparat facut de Intel) care sa o foloseasca (cum e placa de baza care a fost inventata inaintea computerului).

Dupa muzeu, care se afla intr-un building foarte aratos, in care mai sedeau managementul, marketingul si PR-ul, ne-am dus acolo unde se scrie de fapt istoria - la Intel Research Labs. La intrare am fost controlati precum la aeroport. Desi aveam deja acreditare Intel, aici ne-a trebuit una noua. Dupa ce am primit-o, am mai fost controlati odata (?!) si ni s-a facut instructajul: ciocu mic, fara poze, nu ne indepartam de cei care ne conduc. Am intrat intr-un labirint cenusiu, cu usi de metal foarte groase. Din cind in cind, mai aparea un nene de la securitate care ne cerea acreditarile, desi eram insotiti 4 piaristi si 3 cercetatori. Aveam senzatia ca tocmai suntem in vizita la departamentul de documente clasificate din sediul CIA. Mai ales ca si cei care ne insoteau erau supusi aceluiasi tratament. La un momentdat, unul dintre cercetatori, un spaniol, a scapat un ”What the fuck?! You know me, man. You see me everyday.” Raspunsul a fost simplu si sec: ”You know the rules”.

Dupa ce am penetrat obiectivul deep inside, in laboratoare, unde cei de la securitate nu aveau ce sa caute, lucrurile s-au dezmortit considerabil - oamenii au inceput sa faca misto si au zis ca putem sa facem cite poze vrem. Ne-am impartit in grupuri mai mici - nu aveam decit o ora la dispozitie si ne-au intrebat pe fiecare ce dorim sa vedem. Eu am ales Visual Computing - un laborator destul de micut, cu 5 birouri. Aici, insa, s-a inventat primul computer tera-scale din lume. Pe care l-am si vazut si testat: era un 16 core perfect functional. Pe platforma pe care se afla, se puteau adauga cu usurinta inca 16 procesoare. Am inteles ca exista si platforme mai performante, recordul fiind de una care ”inghite” 100 de procesoare. Ce inseamna asta? Deocamdata, ca avem un super-computer pentru care nu prea exista aplicatii. In viitorul apropiat, in 2-3 ani, o sa vina si ele - vor fi lumi virtuale care vor ”imita” realitatea la perfectie, vor fi aplicatii de realitate augmentata, vor fi arhive de filme HD, va fi un computer inteligent cu care vom purta conversatii si care va face cam tot ce ne trece prin cap intr-un mediu virtual. 

Cei de la Intel au dezvoltat deja citeva aplicatii de acest tip. De exemplu: faci o poza cu telefonul mobil si doresti sa o publici pe o pagina A3, sa o faci afis. Nicio problema: exita un software intuitiv care ”intelege” poza, ‘’stie” cum ar trebui sa arate acolo unde se vad numai pixeli sau nu se vede nimic si o reface si ajusteaza la orice rezolutie si calitate doresti. O sa ziceti - mare brinza, un tip foarte talentat are sanse sa faca asta in Photoshop. Pe un multi-core, aplicatia cu pricina face toata treba asta instant! Adica intr-o secunda: click si gata. De asemenea, aceeasi aplicatie face treaba cu pricina si cu o transmisiune video live. Tu filmezi ceva cu telefonul mobil, iar ea o transforma in calitate HD instantaneu! Am testat-o cu Nokia al meu cu camera de 1.3 megapixeli. Alta aplicatii, foarte simple, ne dau citeva idei despre incotro se indreapta realitatea augmentata: pe un ecran curgeau niste balonase, iar o camera video ne filma pe noi. Cind ne pozitionam in fata balonaselor virtuale de pe monitor, acestea se ”comportau” de parca se aflau acolo, in realitate. De exemplu, dadeam cu mina si pe ecran aparea ca si cum le-as fi atins. Alta aplicatie foarte misto: am intrat intr-o camera goala, foarte mica, un cub de 4/4 metri in care se aflau numai 6 camere video: una ma filma din tavan, alta din podea, iar restul din fata/spate si lateral. Pe un monitor se afla un avatar. Orice miscare as fi facut eu in camera, avatarul ma imita la perfectie in mediul virtual in care se afla. Eu nu aveam niciun fel de senzor pe mine! Despre alte nebunii de acest fel, voi scrie in numarul urmator din Descopera. Concluzia zilei de ieri este ca deja am intrat in epoca multi-core, a computerelor cu adevarat inteligente, care vor face realitati virtuale de tip Matrix a piece of cake. 

2 Responses to “Intram in epoca multi-core”

  1. Raluca Says:

    Ciordeste si tu aplicatia aia care intelege poza si te scoti. Nu mai dai bani la Photoland si poate maresti salariile :))

  2. Descopera » Blog Archive » Multi-core a sosit Says:

    [...] tineti minte ce spuneam aici despre procesoare multi-core? Ei bine, it’s official. Adica Intel tocmai a lansat pe piata [...]

Leave a Reply