Cainii de paza ai internetului

In urma cu vreo 10 ani, la SNSPA, sociologul Alfred Bulai ne povestea ca la sfarsitul secolului al XIX-lea si in anii de inceput ai secolului XX, s-a inregistrat un numar considerabil de accidente de masina. Accidente grave, soldate cu morti si raniti, comparabile ca statistica, daca pastram proportiile, cu cele din zilele noastre. Situatia cu pricina poate parea hilara, avand in vedere ca, intre 1890 si 1910, cele mai performante automobile ale epocii nu atingeau mai mult de 15-20 km/h. Totusi, ea se explica prin faptul ca nu existau legi de circulatie si norme de conduita in trafic – nici pentru soferi, nici pentru pietoni. “Morala” cursului era ca norma sociala nu se zamisleste dintr-o credinta religioasa, dintr-un sistem filosofic sau cod etic (desi se sprijina serios pe acestea), ci se naste in urma unei necesitati presante a societatii.

Astazi, putem spune ca lipsa normelor de conduita online in care se scalda internetul este comparabila cu “anii de aur” ai automobilisticii. Marele boom pe care l-a produs epoca web 2.0 – jurnalism cetatenesc si bloguri, interactiune, comunitati de socializare, lumi virtuale – nu a fost urmat si de un update al filosofiei no men’s land pe baza careia s-a raspindit in lume Reteaua. Pe internet, inca nu a fost semnat Contractul Social, iar intre “salbaticul bland si candid” al lui Jean-Jacques Rousseau si “homo homini lupus” al lui Thomas Hobbes, inclin sa cred ca cei mai multi navigatori dau seama mai degraba de sistemul englezului, decat de cel frantuzesc. 

Pe de alta parte, am fost invatati ca orice lege, indiferent cat de proasta ar fi, este preferabila absentei legilor. Insa, sa fim clar intelesi: internetul nu are nevoie de jandarmii virtuali, arbitrari si despotici din China si din unele tari musulmane, ci de cainii de paza ai democratiei. Acesti caini de paza pot fi atat oameni sau organizatii, cat si – mai ales si mai util – programe prietenoase cu utilizatorul obisnuit. De exemplu, in conditiile in care numarul site-urilor cu continut pornografic explicit a ajuns la peste 200 de milioane, pentru orice parinte responsabil apare necesitatea crearii unei modalitati cat mai simple de a-si impiedica copilul minor sa ajunga voit sau accidental pe un astfel de website. Pe internet, warning-ul de varsta nu are nicio insemnatate: navigarea este un fenomen solitar si secret (daca cureti istoria browserului). Iar programele care blocheaza continutul explicit sunt, in continuare, mult prea complicate pentru un user obisnuit. In aceeasi ordine de idei, in urma cu un deceniu, fenomenul warez era unul de nisa; astazi, pirateria nu numai ca a ajuns mainstream, dar a schimbat practic mersul lucrurilor in industria de muzica si de film. In sfarsit, astazi, orice extremist, terorist sau debil mintal isi poate propaga liber mesajul online, nefiind impiedicat de nimeni sa faca prozelitism. Pentru a produce o maxima cu iz prezidential, as spune ca “anarhia nu-i ca democratia” si intre a te exprima liber si a te exprima responsabil fata de webtraficul tau este o diferenta care te obliga moral la o anumita conduita online. O diferenta pe care, daca tu nu o vezi, altii ar trebui sa o vada in locul tau… 

2 Responses to “Cainii de paza ai internetului”

  1. numitul Andone Says:

    Acum vreun an ziceai sus si tare ca nu exista legi de conduita si bune maniere online. Acum vrei sa se stearga lumea pe deshte inainte sa clapaceasca comentarii. Vrei manual de utilizare a internetului? Probabil o sa-l vezi in curand pentru ca browsing-ul pe internet deja se preda in shcoli cu tot cu etichete de comportament. Oricum, pana acum a fost totul la liber si nu s-a intamplat nici o mare tragedie. Pe mine ma seaca faptul ca o multime de oameni HABAR N-AU SA MEARGA PE STRADA! Intr-o nebunie de moment as fi vrut sa se dea examen si sa se ia carnet de pieton. Din pacate nu prea se poate. Pana la urma e vorba tot de educatia cu care vii de acasa. Aceea se manifesta si pe strada si in bar, dar si pe internet.

  2. Marc Says:

    Da, ziceam acum un an de zile si o sustin si acum. Tot acum un an (sau sa fie 2?!, in sfirsit, nu conteaza), ne-am intilnit ca de obicei la cafeaua de dimineata in curtea interioara a companiei si mi-ai povestit ca ai descoperit un site in care unul te invata pas cu pas sa-ti confectionezi din materiale pe care le gasesti la Bricostore o bomba care ar putea arunca in aer o cladire. Pe moment, ne-am amuzat de chestia asta - totusi, trebuie sa recunosti ca e ceva grav si nasol si poate avea consecinte naspa.

Leave a Reply