Cicciolinele mele

In urma cu o luna si citeva zile, doream sa scriu un post pe care chiar asa il intitulasem - Cicciolinele mele -, despre Elena Udrea, Luminita Anghel, Victor Socaciu, Cristian Topescu, Anghel “Puiu” Iordanescu si altii asemenea lor. Am renuntat sa-l mai dezvolt si public pentru ca deja toata lumea luase foc si facuse misto de ele si ei, marii neaveniti din politica romaneasca. Apoi, am vrut sa compun un soi de anti-protest in care sa-i elogiez pe cel de-al 50-lea presedinte al Statelor Unite, Ronald Reagan (fost realizator de emisiuni radio si actor), pe actualul guvernator al Californiei, Arnold Schwarzenegger (de 3 x Terminator si multe altele) si in care sa aduc aminte si de Ilona Staller, cunoscuta si drept Cicciolina, prima actrita de filme porno ajunsa parlamentar, in 1987, in Italia.

Furat de pregatirile la vernisajul Fotoreportajului Meu si prins cu finisarea cu bine a ultimului numar din Descopera, am uitat Cicciolinele in draft, alegerile au trecut, Traian Bases.. Little Boc a facut monstruoasele propuneri de ministri. Prin jocuri oculte cu ecou prezidential de gutural hah hah hah!, Nutzi, una dintre Ciccioline, a ajuns departe rau de tot, acolo unde nici cel mai endorfinizat pedelist nu s-ar fi asteptat. Vineri au avut loc audierile in comisiile parlamentare, luni guvernul va fi validat, c’est la vie, hai noroc, Doamne ajuta! Sau, mai bine spus, Doamne iarta-ne!

Nu stiu cum ginditi voi, dar eu unul am luat in consideratie pentru prima oara dupa foarte multa vreme, la modul cel mai serios, varianta de a ma cara din Romania pina la jumatatea anului viitor. Stiam ca Elena “Nutzi” Udrea va ajunge intr-un fel sau altul la Palatul Victoria. Initial, se auzea ceva pe la Secretariatul general al guvernului. Blondei nu i-a mirosit bine acolo si a vrut (si a putut) mai mult. A si reusit, impinsa pe la spate (sic!) de chelu cu un ochi la gaina (sau cocos) si cu altul la slanina (slanina lui Nutzi) de la Cotroceni. Aseara, m-am intilnit cu niste prieteni, am facut gratare, am baut sprit. Intre paranteze fie spus, asta-i paradoxul poporului roman: vine criza, iar noi o ducem din ce in ce mai bine! Asta, ma rog, pina cind vom cadea in groapa cu rahat. Norocosii de noi! Aflat-am de la amicii mei, ca buna parte a expertilor din administratia prezidentiala a fost in fibrilatie in ultimele doua zile. Unul facea inventarul hotelurilor, altul se interesa de riuri si ape, una numara biserici, alta inventaria virfurile Carpatilor. Si uite asa, mina de la mina, pentru Nutzi s-a incropit de niste meditatii gratuite de geografie si turism, basca citeva idei pentru un program de guvernare.

Dooomnuu’… ?! Gidea: Gidea!, Stan: Gideea! ia sa ne aducem aminte de un joc din seria Unreal, unde, la sfirsitul campaniei singleplay, eroului (sau, mai bine spus, macelarului) ii sunt recunoscute toate meritele in cadrul unei miniceremonii desfasurate pe platoul unei piramide incase. Bate vint, cerul este intunecat-singeriu, se aud citeva acorduri de mars triumfal. Luptatorul isi agita frenetic mainile, precum o fac liderii in fata multimilor. Nu poti spune daca rictusul de fata sa aduce a fericire sau a nebunie. Apoi, cadru larg - observi ca eroul este absolut singur pe acea piramida; nimeni, nici macar zeii razboiului, nu-si prezinta omagiile. Scopul oricarui first person shooter este evident: omul impuscase pe toata lumea. The end.

One Response to “Cicciolinele mele”

  1. D-a mocles Says:

    Baietu’ ista de ne e prezidente si-a scrintit mina pe postere atunci cind umbla cu vaporu’. Acu’ le ia pe dame “live” si se mira si si el de norocu’ care a dat peste el,asa ca omu’ trebe inteles.Intrebarea e “pina cind o sa mai rabdam sa fim guvernati de fanteziile sexuale marinaresti ale unui baiat pe care nu-l iubeste nimeni de sex opus si e si in foame de bani.Ca si la Petre Roman ,singura speranta de a fi razbunati ramine in cele doua fete din dotare.Aia mica e deja pe drumul cel bun !

Leave a Reply